FARMA CONECT 2026 PE SCURT

Conferință internațională organizată de AFFR și FPFR, sub patronajul Colegiului Farmaciștilor din România, în parteneriat media cu Antena 3 CNN, în cifre:

• + 200 de participanți

• 33 de vorbitori

• 6 experți internaționali

• 5 sesiuni de prezentări și discuții

• 19 companii partenere

Conferința internațională „Farma Conect. Farmacia și Farmacistul, parteneri strategici în sănătate” a contribuit la definirea unor priorități strategice și direcții de acțiune pentru consolidarea rolului farmaciei și farmacistului în prevenție, promovarea sănătății și îngrijirea primară.

La Farma Conect, am dezbătut idei și soluții concrete prin care farmacia poate contribui la sănătatea populației, prin servicii de prevenție, vaccinare și  sprijin pentru pacienții cu boli cronice. Am avut alături decidenti, experți, organizații naționale și internaționale, farmaciști, medici, profesioniști din sănătate.

Concluzia îmbrațișată de invitații noștri este că, prin proximitatea, accesibilitatea, resursa umană și infrastructura sa, farmacia are potențialul de a deveni un pilon esențial al prevenției, contribuind la îmbunătățirea sănătății populației, reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.

Farma Conect a adus angajamente concrete, nu doar declarații de principiu: de la asumarea extinderii vaccinării anti-HPV în farmacii de către Ministrul Sănătății, până la tratarea prevenției ca investiție și promisiunea unui buget predictibil pentru sănătate în 2027, din partea Ministrului Finațelor, și, nu în utimul rând, deschiderea CNAS de a discuta despre finanțarea serviciilor farmaceutice și accesul farmacistului la dosarul electronic al pacientului.

Experiența internațională prezentată la conferință a arătat drumul către o farmacie integrată în mod real în sistemul de sănătate. Portugalia a început reforma în 2007 și are în prezent unele dintre cele mai performante servicii farmaceutice puse în slujba populației, Ungaria permite farmacistului să aibă rol de prescriptor, Franța și Italia oferă numeroase servicii de screening și management al bolilor cronice în farmacie. Lecția comună este că schimbarea cere timp, un cadru legislativ clar și adaptarea treptată a sistemului de sănătate.

Dezbaterile au arătat și presiunea economică asupra sectorului. Aproape 40% dintre farmacii sunt la limita profitabilității, prețurile medicamentelor nu au fost actualizate de 17 ani, iar marjele la medicamentele inovative sunt de 0,5%, obligând farmaciile să le elibereze în pierdere. Fără o nouă politică de preț, rețeaua de farmacii riscă să se vulnerabilizeze și chiar să îți închidă operațiunile, mai ales în comunitățile rurale și izolate, cu acces limitat la servicii medicale.

AFFR și FPFR vor continua dialogul cu autoritățile, experții și toate părțile implicate, pentru a transforma aceste direcțiii în propuneri concrete: legiferarea și decontarea vaccinării în farmacii, o nouă metodologie de preț, finanțarea serviciilor farmaceutice și integrarea farmacistului în echipa de îngrijire a pacientului.

Farma Conect se încheie cu un angajament comun al autorităților, profesioniștilor și mediului de afaceri de a duce aceste măsuri la implementare.

 

Succesul conferinței se datorează implicării și contribuției vorbitorilor, partenerilor instituționali și internaționali, sponsorilor, organizațiilor profesionale și tuturor participanților care au contribuit la un dialog relevant despre viitorul farmaciei în România. Le mulțumim fiecăruia și tuturor pentru timp și contribuție!

Prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale vorbitorilor la Farma Conect 2026.

Vizionați înregistrarea integrală a conferinței

SESIUNEA DE  DESCHIDERE

Farma Conect a debutat cu o sesiune care a reunit reprezentanți la cel mai înalt nivel ai autorităților naționale și europene, organizațiilor profesionale și  ai mediului de afaceri.

Bogdan Chiriac, Președinte, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) / Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR)

Bogdan Chiriac a setat obiectivul conferinței internaționale de la bun început: acces mai ușor la servicii farmaceutice pentru pacienți, prin valorificarea farmaciilor și a farmaciștilor în politicile de sănătate publică, precum și asigurarea sustenabilității farmaciei în România. 

Președintele AFFR / FPFR a arătat că farmacistul este adesea primul profesionist din sănătate la care apelează pacientul. Valorificarea accesibilității și a resursei umane din farmacie contribuie la extinderea serviciilor de prevenție, îmbunătățirea aderenței la tratament și duce la reducerea presiunii asupra altor segmente ale sistemului de sănătate și implicit, economii pentru stat prin creșterea eficienței utilizării resurselor publice.

Bogdan Chiriac a salutat voința politică de a extinde vaccinarea în farmacii dincolo de vaccinul antigripal:

„Este foarte important să extindem serviciile de vaccinare. Am văzut că există voință politică pentru a include și vaccinul anti-HPV, nu doar vaccinul antigripal. Așadar, facem pași în direcția potrivită.”

Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății – Intervenție online

Cu un mesaj clar de înțelegere a rolului strategic al farmaciei și farmaciștilor în arhitectura sistemului de sănătate, Alexandru Rogobete și-a arătat susținerea pentru două direcții importante: simplificarea accesului la tratament și vaccinarea anti-HPV în farmacii.

Un exemplu dat de Ministrul Alexandru Rogobete este cel al pompelor de insulină, pentru care pacienții trebuie să se prezinte periodic la ambulatoriu.

„Cred că a sosit momentul să debirocratizăm cât de mult se poate din Casa Națională de Asigurări de Sănătate.”

Extinderea serviciilor de vaccinare anti-HPV în farmacii este o altă măsură susținută de Alexandru Rogobete, cu un impact major în prevenție, în contextul în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate incidențe și rate ale mortalității prin cancer de col uterin din UE:

„Pe modelul proiectului-pilot pentru vaccinul gripal, putem utiliza infrastructura și experiența acumulate acolo pentru a extinde serviciile și către alte vaccinuri.”

Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor – Intervenție online

Ministrul Alexandru Nazare a vorbit despre prevenție ca o investiție a statului, nu o cheltuială, argumentând că programele de prevenție dezvoltate acum reduc costurile viitoare ale sistemului.

Alexandru Nazare a anunțat ajustări pentru sectorul sănătății la finalul lui 2026 și a promis un buget predictibil pentru sănătate în 2027.

„În privința prevenției, noi o vedem ca pe o investiție. (…) Cu cât facem mai multă prevenție și dezvoltăm aceste programe, cu atât vom avea în viitor cheltuieli mai mici.”

Victor Negrescu, Vicepreședinte, Parlamentul European, Membru în comisiile SANT, BUDG și JURI –  Intervenție online

Victor Negrescu a amintit, în mesajul său, dialogul început la Bruxelles, în octombrie 2025, când a susținut evenimentul organizat de AFFR / FPFR la Parlamentul European în privința rolului strategic al farmaciei în sistemul de sănătate publică.

Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că farmaciile pot avea un rol mult mai important în prevenție, screening și vaccinare, iar dezvoltarea acestor servicii poate fi susținută prin programe naționale finanțate din fonduri europene. În opinia sa, accesibilitatea și proximitatea farmaciilor le transformă într-un partener strategic pentru extinderea accesului populației la servicii de sănătate.

Domnia sa a evidențiat necesitatea unei finanțări europene consistente pentru sănătate și după 2028, astfel încât statele membre să poată include alocări dedicate dezvoltării serviciilor farmaceutice. Totodată, a susținut menținerea unor programe europene dedicate sănătății și promovarea unor inițiative care să sprijine cercetarea, inovarea și dezvoltarea sectorului farmaceutic.

Victor Negrescu a arătat că instrumente precum Fondul European pentru Competitivitate pot contribui la finanțarea proiectelor din domeniul sănătății, inclusiv în cercetare, infrastructură și formare profesională pentru farmaciști.

Mesajul central al domnului Negrescu a fost că investițiile în servicii de prevenție și proximitate pot genera beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate, contribuind în același timp la îmbunătățirea accesului la medicamente sigure și de calitate.

Dumitru Lupuliasa, Președinte, Colegiul Farmaciștilor din România (CFR)

 

Președintele CFR a salutat relevanța temei propuse de conferință, considerând-o una dintre cele mai importante pentru viitorul profesiei. În calitate de membru al PGEU, Colegiul are responsabilitatea de a susține alinierea farmaciei românești la direcțiile și bunele practici europene, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor farmaceutice și integrarea farmacistului într-o abordare multidisciplinară a sistemului de sănătate.

Dumitru Lupuliasa a afirmat că România a făcut deja pași concreți în extinderea rolului farmacistului în prevenție și sănătate publică. Exemplele oferite au inclus implicarea farmaciștilor în testarea rapidă pentru COVID-19, vaccinarea antigripală și susținerea campaniilor de sănătate publică. De asemenea, pe agenda profesională a Colegiului se află elaborarea unui ghid pentru prepararea rețetelor magistrale, ca parte a eforturilor de consolidare a serviciilor oferite în farmacii.

Domnia sa a menționat contribuția farmacistului în gestionarea afecțiunilor ușoare, prin recomandarea alternativelor medicamentoase și terapeutice adecvate. Președintele CFR și-a exprimat convingerea că farmaciștii români se bucură de încrederea pacienților datorită competenței profesionale și relațiilor apropiate pe care le construiesc cu comunitățile – o bază solidă pentru dezvoltarea unor servicii farmaceutice cu impact direct asupra pacienților.

Paul Sinclair, Președinte, Federația Farmaceutică Internațională (FIP) – Mesaj video

Paul Sinclair a subliniat că activitatea desfașurată de AFFR consolidează eforturile comune ale profesiei la nivel internațional și contribuie la obiectivul comun de îmbunătățire a sănătății prin dezvoltarea farmaciei. El și-a exprimat speranța că experiențele și exemplele internaționale prezentate vor inspira progrese concrete și în România.

Referindu-se la contextul global al sănătății, președintele FIP a arătat că sistemele de sănătate se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de îmbătrânirea populației, creșterea prevalenței bolilor cronice netransmisibile, deficitul de medicamente, provocările legate de resursa umană și constrângerile financiare. În acest context, farmaciile sunt recunoscute tot mai mult ca puncte de acces la servicii de sănătate, oferind nu doar medicamente, ci și consiliere, prevenție și suport continuu pentru pacienți.

Paul Sinclair a apreciat relevanța temei conferinței, „Farmaciile și farmaciștii – parteneri strategici în sănătate”, subliniind că dezvoltarea farmaciei necesită politici de sprijin, mecanisme adecvate de remunerare a serviciilor farmaceutice, investiții în educație și în forța de muncă, precum și o integrare mai puternică a farmaciștilor în asistența medicală primară. Prin colaborare și inovație, farmacia își poate dovedi valoarea.

Luís Lourenço, Vicepreședinte pentru Practică, Federația Farmaceutică Internațională (FIP)

Luís Lourenço a subliniat că îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață exercită o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății estimează o nevoie semnificativă de extindere a forței de muncă din sănătate în anii următori, ceea ce impune valorificarea mai eficientă a tuturor profesioniștilor din domeniu.

Potrivit acestuia, farmaciștii și farmaciile comunitare sunt parteneri strategici ai sistemelor de sănătate, având avantajul de a reprezenta cele mai accesibile puncte de îngrijire primară pentru populație. Nivelul ridicat de încredere de care se bucură farmacistul în rândul pacienților creează oportunitatea dezvoltării unor noi servicii farmaceutice, adaptate nevoilor actuale de prevenție, monitorizare și sprijin al pacienților.

Luís Lourenço a menționat campania internațională „Think Health, Think Pharmacy”, inițiată de FIP, care promovează rolul farmaciei ca parte integrantă a soluțiilor pentru sănătatea publică, lansată și de AFFR în România. Mesajul campaniei este că farmaciile și farmaciștii pot contribui semnificativ la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, la creșterea eficienței sistemelor sanitare și la obținerea unor rezultate mai bune pentru pacienți.

În concluzie, Vicepreședintele FIP crede că provocările actuale din sănătate nu pot fi abordate fără o integrare mai puternică a farmacistului în asistența medicală primară și fără valorificarea potențialului rețelei de farmacii ca infrastructură de sănătate aflată în proximitatea comunităților.

Paul Aparaschivei, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia

Paul Aparaschivei a subliniat că sănătatea nu este doar o temă socială, ci și una profund economică. România continuă să se confrunte cu indicatori de sănătate îngrijorători, inclusiv o mortalitate evitabilă de două ori mai mare decât media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă nu doar pierderi de vieți omenești, ci și reducerea numărului de ani petrecuți în activitatea profesională. În lipsa accesului la prevenție și tratament, dezvoltarea economică nu poate fi susținută pe termen lung.

Mesajul Concordia este că politicile de sănătate trebuie construite în jurul cetățeanului, iar farmacia reprezintă o componentă esențială a infrastructurii de sănătate de proximitate. Prin accesibilitatea sa și contactul direct cu pacienții, farmacia poate contribui semnificativ la prevenție, monitorizare și sprijinirea pacienților, completând rolul celorlalți actori din sistemul de sănătate.

Paul Aparaschivei a vorbit despre importanța dialogului și a colaborării între organizațiile profesionale, autorități și mediul de afaceri, precum și necesitatea transformării dezbaterilor în măsuri concrete de politică publică. În acest proces, experiențele europene și modelele de bune practici pot oferi repere valoroase pentru România.

Concordia susține o agendă bazată pe predictibilitate și eficiență, care include, pe zona farmaceutică, teme precum actualizarea prețurilor maximale, mecanisme de decontare predictibile și utilizarea mai eficientă a fondurilor disponibile, facilitând dialogul necesar pentru identificarea și implementarea acestor soluții.

SESIUNEA INTERNAȚIONALĂ

Sesiunea internațională „Modele europene și bune practici în dezvoltarea profesiei și a serviciilor farmaceutice” a reunit experți și oficiali din Portugalia, Italia, Franța, Ungaria și România, inclusiv Federația Farmaceutică Internațională (FIP).

Vaccinarea, monitorizarea bolilor cronice, aderența și continuarea tratamentului direct în farmacie sunt unele dintre serviciile implementate în țări ca Ungaria, Portugalia sau Italia. La Farma Conect, în sesiunea internațională, am discutat despre soluțiile care pot transforma aceste bune practici europene în realitate și în România.

Vorbitorii au prezentat exemple concrete de extindere a serviciilor farmaceutice, integrare a farmaciei în prevenție și vaccinare, precum și modele de finanțare și remunerare a serviciilor farmaceutice, subliniind că este un proces care necesită susținere legislativă și adaptarea treptată a sistemului de sănătate.

Ce poate prelua România din aceste modele internaționale de succes?

Luís Lourenço, Vicepreședinte pentru Practică, Federația Farmaceutică Internațională (FIP)

Luís Lourençou, farmacist de profesie, a prezentat perpectiva FIP în ceea ce privește rolul farmaciilor și farmacistului în sistemele de sănătate moderne și reziliente, precum și obiectivele strategice / misiunea Federației.

Datele prezentate  arată că, în numeroase țări, farmaciile comunitare oferă o gamă tot mai largă de servicii care depășesc eliberarea medicamentelor. Acestea includ screening și testare pentru diverse afecțiuni, prescrierea sau reînnoirea tratamentelor în anumite condiții, ajustarea terapiei, acordarea primului ajutor, consilierea pacienților, precum și servicii de îngrijire și monitorizare la domiciliu. Evoluția acestor servicii reflectă tendința internațională de integrare a farmacistului în îngrijirea directă a pacientului și de valorificare a accesibilității farmaciilor în comunitate.

Extinderea responsabilităților profesionale ale farmacistului contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, la continuitatea tratamentului și la utilizarea mai eficientă a resurselor sistemului sanitar. În multe jurisdicții, farmaciștii au un rol activ în prevenție, managementul bolilor cronice și luarea unor decizii clinice privind inițierea, continuarea sau ajustarea tratamentelor, demonstrând că farmacia comunitară poate deveni un punct esențial de acces la servicii de sănătate pentru populație.

Mesajul central al prezentării a fost că profesia farmaceutică traversează un proces accelerat de transformare la nivel global, fiind integrată tot mai mult în asistența medicală primară, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Experiența internațională arată că nu există un model unic de servicii farmaceutice, acestea fiind dezvoltate în funcție de nevoile populației și de specificul fiecărui sistem de sănătate. Cu toate acestea, există o direcție comună: extinderea contribuției farmacistului dincolo de eliberarea medicamentelor, prin implicarea în screening și depistare precoce, luarea unor decizii clinice privind tratamentul, furnizarea de servicii farmaceutice în afara farmaciei și acordarea primului ajutor, cu scopul de a îmbunătăți accesul pacienților la servicii de sănătate și rezultatele terapeutice, a spus domnul Lourençou.

Manuel Talhinhas, Director pentru Politici Publice și Afaceri Instituționale, Asociația Națională a Farmaciilor (ANF), Portugalia

Experiența Portugaliei arată că extinderea serviciilor farmaceutice presupune nu doar un cadru legislativ, ci și pregătirea personalului, precum și dezvoltarea unor competențe noi – o colaborare a întregului sistem de sănătate.

„Diferența în Portugalia este că avem o medie mai mare de farmaciști comunitari decât în România. Acesta este, bineînțeles, un avantaj pentru implementarea unora dintre soluțiile despre care vorbim. Trebuie să mergem mai departe și să pregătim această forță de muncă, să o motivăm să dobândească noi competențe, pentru a putea asigura aceste servicii”, a explicat Manuel Talhinhas.

Despre valoarea economică și socială produsă de farmacie în Portugalia:

În 2024, farmaciile comunitare din Portugalia au generat un impact economic total estimat la 3,23 miliarde de euro, echivalentul a 1,12% din PIB-ul țării, și au susținut 53.034 de locuri de muncă. Contribuția lor a inclus o producție economică totală de 4,152 miliarde de euro, o valoare adăugată brută de 2,496 miliarde de euro, venituri fiscale de 1,214 miliarde de euro și salarii de 1,081 miliarde de euro, demonstrând că farmacia comunitară reprezintă nu doar o infrastructură esențială de sănătate, ci și un contributor important la economia națională, a mai spus domnul Talhinhas.

Filipe Ramalho, Farmacist, Farmácia Cunha | Farmácia Santana, Membru al Asociației Naționale a Farmaciilor (ANF), Portugalia

Filipe Ramalho a prezentat experiența Portugaliei în dezvoltarea vaccinării în farmacii, un model construit gradual și bazat pe colaborarea dintre autoritățile de sănătate și profesioniștii din farmacie. Acesta a arătat cum farmaciile au devenit un punct de acces important pentru servicii de vaccinare, contribuind la creșterea accesului populației și la îmbunătățirea ratelor de imunizare.

Prezentarea s-a concentrat pe rolul farmaciei comunitare în extinderea serviciilor de sănătate și apropierea acestora de comunități. Accesibilitatea farmaciilor, pregătirea profesională a farmaciștilor și integrarea lor în campaniile de sănătate publică au demonstrat că farmacia poate contribui semnificativ la atingerea obiectivelor de prevenție și protecție a sănătății populației.

Experiența Portugaliei arată că dezvoltarea serviciilor farmaceutice necesită un cadru legislativ adecvat, mecanisme sustenabile de finanțare, integrare digitală și o colaborare strânsă între farmaciști, medici și autorități.

Erminia Pietrobono, Ofițer de Politici Publice, Federfarma, Italia

Farmaciile italiene și-au extins semnificativ rolul în sistemul de sănătate, oferind servicii care depășesc cu mult eliberarea medicamentelor, a spus Erminia Poetrobono. Astăzi, ele efectuează teste de diagnostic de prim nivel, furnizează servicii de telemedicină, inclusiv electrocardiograme și monitorizare Holter, disponibile în aproximativ trei din patru farmacii, și administrează toate vaccinurile incluse în Planul Național de Prevenție pentru persoanele cu vârsta de peste 12 ani.

De asemenea, farmaciile din Italia distribuie, în numele unităților sanitare, medicamente și dispozitive medicale pentru pacienții tratați la domiciliu și contribuie la managementul bolilor cronice prin eliberarea tratamentelor prescrise pe termen lung.

Pentru a asigura accesul cât mai larg la aceste servicii, inclusiv în comunitățile mici și rurale, legislația permite farmaciilor să colaboreze prin contracte de rețea și să utilizeze spații dedicate pentru furnizarea noilor servicii, a precizat doamna Pietrobono.

Janos Elek, Farmacist și Co-fondator Wertis Group, Ungaria

În Ungaria, farmaciștii pot elibera anumite medicamente pentru pacienții care îndeplinesc condițiile prevăzute de sistem, în urma adoptării legislației ce permite rolul de farmacist-prescriptor.

Experiența Ungariei evidențiază trei condiții esențiale: finanțarea serviciilor profesionale oferite de farmacist, și nu doar a volumului de produse eliberate; dezvoltarea infrastructurii digitale înainte de implementarea noilor servicii, pentru a asigura funcționalitatea și siguranța acestora; și construirea unui consens cu medicii încă din etapa de proiectare, astfel încât farmacistul și medicul să colaboreze eficient în beneficiul pacientului. Mesajul central este că farmacistul nu înlocuiește medicul, ci contribuie la continuitatea tratamentului și a îngrijirii, în cadrul unei abordări integrate a serviciilor de sănătate.

„Prima rețetă este eliberată de medicul de familie. Dacă acesta a prescris un tratament pentru cel puțin patru luni în ultimele șase luni, farmacistul poate accesa sistemul național de rețete. Dacă pacientul nu are o rețetă de la medicul de familie și se află în farmacie, farmacistul îi poate elibera medicamente pentru o perioadă de maximum 30 de zile.”

Andreea Lazăr, Farmacist Adjunct, Pharmacia Val d’Europe, Serris, Franța

Andreea Lazăr a adus perspectiva unui profesionist care a cunoscut direct două sisteme de sănătate, cel din Franța și din România, subliniind importanța recunoașterii profesionale a farmacistului și valorificării competențelor sale în beneficiul pacienților.

Farmaciile comunitare din Franța oferă astăzi o gamă extinsă de servicii farmaceutice care contribuie la creșterea accesului populației la îngrijire. Printre acestea se numără prescrierea și administrarea vaccinurilor, testele rapide pentru orientarea diagnosticului în cazul faringitei streptococice și al cistitei, testele antigenice pentru COVID-19 și gripă, asistența farmaceutică individualizată pentru femei însărcinate și pacienți cu boli cronice, bilanțurile de prevenție, revizuirea tratamentelor pentru pacienții cu polimedicație, precum și eliberarea și consilierea necesare pentru programele de screening al cancerului colorectal.

„Ne dorim ca responsabilitățile și competențele noastre să fie recunoscute și valorificate, iar rolul nostru în sănătatea publică să fie tot mai bine înțeles. Evoluția acestei profesii nu este în beneficiul nostru, ca farmaciști, ci mai ales al pacienților și al întregului sistem de sănătate”, a spus Andreea Lazăr.

PANELUL I – SERVICII FARMACEUTICE

Panelul I – Farmacia și serviciile farmaceutice

Farmaciile comunitare – infrastructură de sănătate publică de proximitate a fost dedicat extinderii accesului populației la servicii farmaceutice și valorificării rolului farmaciei comunitare în sănătatea publică. Discuțiile au evidențiat contribuția farmacistului la vaccinare, prevenție, promovarea sănătății și managementul bolilor cronice, precum și importanța integrării sale în echipa de îngrijire a pacientului.

Alexandru Rafila, Președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, Parlamentul României

Alexandru Rafila a confirmat importanța extinderii rolului farmacistului în serviciile de sănătate comunitară, amintind proiectul pilot de vaccinare în farmacii pe care l-a inițiat, un demers care a presupus depășirea numeroaselor provocări de ordin profesional și instituțional. Potrivit acestuia, sănătatea comunităților depinde în mod direct de accesul la servicii medicale, iar rețeaua extinsă de peste 10.000 de farmacii din România reprezintă o resursă importantă pentru informarea și educarea populației, nu doar a pacienților, ci a tuturor cetățenilor.

Alexandru Rafila a apreciat că decontarea serviciilor de vaccinare și, în perspectivă, a altor servicii de prevenție furnizate în farmacii ar putea reprezenta o soluție eficientă și sustenabilă. O astfel de abordare ar avea un impact semnificativ în comunitățile mici, unde accesul la servicii medicale este limitat, și ar contribui totodată la creșterea atractivității profesiei pentru noile generații de farmaciști.

Referindu-se la dezvoltarea infrastructurii de sănătate din proximitate, Alexandru Rafila a afirmat că viitoarele centre medicale comunitare dezvoltate prin PNRR ar trebui să integreze și farmacia comunitară, alături de alte servicii esențiale. În opinia sa, consolidarea asistenței medicale primare și comunitare este esențială pentru reechilibrarea sistemului de sănătate, dominat în prezent de componenta spitalicească, iar farmaciile comunitare pot avea un rol important în această schimbare de paradigmă, prin contribuția lor la prevenție, vaccinare și monitorizarea stării de sănătate a populației.

Răzvan Prisada, Președinte, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)

Răzvan Prisada a arătat că numeroase nevoi din sistemul de sănătate rămân insuficient adresate, iar o parte dintre soluții pot fi găsite prin valorificarea mai bună a unor profesioniști ale căror competențe sunt încă insuficient utilizate, precum farmaciștii. În opinia sa, activitatea farmacistului depășește cu mult eliberarea medicamentelor, iar tranziția către furnizarea de servicii farmaceutice reprezintă o evoluție firească, susținută deja de numeroase exemple de bună practică la nivel european. Această dezvoltare trebuie să aibă la bază un cadru riguros de reglementare, construit pe principiile care definesc deja activitatea farmaceutică: profesionalism, rigoare și siguranță.

Referindu-se la rolul ANMDMR, acesta a explicat că instituția a început să creeze condițiile pentru extinderea unor activități cu impact direct asupra pacienților, unul dintre primele exemple fiind revitalizarea activității de receptură în farmacie. Domnul Prisada crede că receptura reprezintă una dintre cele mai pragmatice și ușor de implementat soluții pentru atenuarea deficitului de medicamente, o problemă care riscă să se accentueze pe fondul dificultăților legate de accesul la materii prime, controlul prețurilor și competitivitatea globală. În acest context, a pledat pentru o abordare graduală, bazată pe pași concreți și sustenabili.

Răzvan Prisada a remarcat că, deși există încă rezerve față de schimbare, disponibilitatea pentru dezvoltarea profesiei este tot mai mare, în special în rândul farmaciștilor tineri. Domnia sa a făcut apel la o mai mare coeziune în interiorul profesiei, arătând că progresul depinde în primul rând de capacitatea farmaciștilor de a acționa împreună pentru valorificarea oportunităților de dezvoltare și extinderea rolului lor în sistemul de sănătate.

Daciana Toma, Vicepreședinte, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF)

Colaborarea dintre medicii de familie și farmaciști există deja în practică, prin relațiile dezvoltate la nivel local între cabinete și farmaciile de proximitate, însă aceasta se bazează mai ales pe relații personale și mai puțin pe mecanisme instituționale, a spus Daciana toma. Ea a susținut necesitatea formalizării acestei cooperări, astfel încât cele două profesii să poată lucra mai eficient în beneficiul pacienților și al comunităților pe care le deservesc.

Referindu-se la provocările sistemului de sănătate, Daciana Toma a arătat că România continuă să înregistreze rezultate îngrijorătoare în domeniul prevenției, inclusiv niveluri ridicate ale mortalității din cauze prevenibile și rate insuficiente de vaccinare. În acest context, a subliniat că farmacia este adesea primul loc în care oamenii caută ajutor atunci când apare o problemă de sănătate și a pledat pentru recunoașterea și valorificarea mai amplă a competențelor farmacistului.

Daciana Toma crede că este nevoie să se înțeleagă mai bine nivelul de pregătire și expertiza farmacistului, inclusiv în rândul profesioniștilor din sănătate. În viziunea sa, interesul pacientului trebuie să rămână obiectivul comun al tuturor profesiilor medicale.

Totodată, Daciana Toma a oferit exemple concrete de colaborare, precum comunicarea privind pacienții care nu își ridică tratamentul prescris sau identificarea unor valori crescute ale glicemiei în cadrul serviciilor oferite în farmacie și a propus un proiect-pilot de colaborare între medicul de familie și farmacist.

Radu Gănescu, Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)

Radu Gănescu a vorbit despre necesitatea extinderii accesului la servicii de sănătate nu doar prin creșterea accesibilității pentru pacienți, ci și prin îmbunătățirea acoperirii medicale, în special în mediul rural. În acest context, a apreciat pozitiv dezvoltarea proiectului de vaccinare în farmacii și a arătat că experiența acumulată poate deschide calea pentru includerea altor vaccinuri, contribuind la creșterea accesului populației la servicii de prevenție.

Din perspectiva pacienților, domnul Gănescu a susținut că schimbările trebuie gândite la nivelul întregului sistem de sănătate. Extinderea serviciilor oferite în farmacii, inclusiv în zona prescrierii pentru anumite situații bine definite, ar putea contribui la o distribuire mai eficientă a responsabilităților între profesioniștii din sănătate. Astfel, medicii de familie, adesea împovărați de sarcini administrative și birocratice, ar avea mai mult timp pentru activitățile clinice complexe, în timp ce farmaciștii ar putea prelua un rol mai activ în orientarea și triajul pacienților.

Farmacia reprezintă de multe ori primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, ceea ce oferă oportunități importante pentru intervenții timpurii și monitorizarea unor afecțiuni cronice. Radu Gănescu a evidențiat importanța contribuției farmacistului la creșterea aderenței la tratament în boli precum diabetul sau hipertensiunea arterială, unde continuitatea tratamentului și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și obținerea unor rezultate mai bune pentru pacienți.

Adriana Iliescu, Medic Epidemiolog, Asociația Caravana cu Medici (CCM)

Adriana Iliescu a prezentat date și concluzii de la caravana de informare desfășurată împreună cu medici în cadrul unor mari festivaluri din țară, unde au fost desfășurate interviuri cu peste 12.000 de tineri. În cadrul inițiativei, peste 1.000 de participanți au răspuns unui sondaj privind vaccinarea HPV, oferind o imagine relevantă asupra percepțiilor și așteptărilor noii generații în materie de prevenție și sănătate.

Rezultatele au arătat că 76% dintre respondenți luau în considerare vaccinarea HPV, iar o parte dintre ei erau deja vaccinați. Principalele bariere identificate nu au ținut de lipsa interesului, ci de dificultățile administrative: mulți tineri au indicat că nu cunosc pașii necesari, consideră procesul prea birocratic sau îndelungat, ceea ce arată nevoia de simplificare a accesului la serviciile de prevenție.

Un alt rezultat relevant este că aproximativ 80% dintre participanți au declarat că s-ar vaccina în farmacie dacă această opțiune ar fi disponibilă. Adriana Iliescu a concluzionat că generația Z este deschisă către prevenție și preocupată de menținerea unei stări bune de sănătate, însă așteaptă servicii mai accesibile, mai rapide și mai puțin birocratice. În acest context, farmaciile pot juca un rol important în facilitarea accesului la vaccinare și la alte servicii de prevenție, răspunzând mai bine nevoilor și așteptărilor noilor generații.

Paul Marc, Președinte, Federația Tinerilor din Cluj (FTC)

Paul Marc a subliniat că una dintre principalele provocări în comunicarea cu tinerii pe teme de prevenție este lipsa educației pentru sănătate. În opinia sa, fără o bază solidă de educație sanitară și de sănătate sexuală, este dificil să construim o cultură a prevenției pe termen lung. Deși pot fi identificate soluții punctuale și campanii care să răspundă nevoilor imediate, educația rămâne fundamentul care poate susține schimbări durabile și poate contribui la combaterea dezinformării și a miturilor legate de sănătate.

Școala poate avea un rol esențial în acest proces, inclusiv prin influența pozitivă exercitată asupra familiilor. Chiar dacă există uneori rețineri din partea părinților, școala poate funcționa ca un catalizator al schimbării, facilitând înțelegerea beneficiilor prevenției și ale vaccinării. Potrivit lui Paul Marc, generația Z este receptivă la mesajele despre sănătate și preocupată de menținerea unei bune stări de sănătate, însă deciziile privind anumite intervenții, inclusiv vaccinarea minorilor, depind în continuare de acordul părinților.

Paul Marc a vorbit și despre importanța simplificării traseului pacientului. Tinerii sunt dispuși să acționeze atunci când informația se transformă rapid și ușor într-un serviciu concret, însă abandonează procesul atunci când acesta devine prea complicat sau birocratic. El a oferit exemplul studenților din centrele universitare, care au acces la servicii medicale prin medicii universitari, dar nu pot obține întotdeauna toate documentele sau serviciile necesare, fiind nevoiți să revină la medicul de familie din localitatea de domiciliu.

Diana Copae, Vicepreședinte, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) / Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR)

Diana Copae a vorbit despre cum poate fi valorificată expertiza farmacistului pentru a aduce serviciile de prevenție mai aproape de pacienți.

Datorită proximității și încrederii de care se bucură,farmaciile pot avea un rol important în identificarea factorilor de risc, orientarea pacienților către medic pentru diagnostic și tratament, precum și în susținerea aderenței la tratament prin consiliere, educație și monitorizare. Nevoia de prevenție este foarte mare în România – doar unul din cinci vârstnici se vaccinează antigripal, mult sub ținta europeană de 75%. De asemenea, existâ o urgență de a extinde vaccinarea anti-HPV în farmacii – în România, continuăm să înregistrâm unele dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate asociate infecției cu HPV din Uniunea Europeană.

Pentru a răspunde acestor nevoi, sunt necesare măsuri care să sprijine dezvoltarea serviciilor farmaceutice, extinderea pregătirii farmacistului responsabil de vaccinare, includerea competențelor de vaccinare în curricula universitară și asigurarea unor mecanisme de finanțare și decontare pentru serviciile furnizate în farmacie.

 

Un mesaj central al intervenției Dianei Copae a fost importanța colaborării strânse dintre farmaciști și medici, astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs integrat de îngrijire, iar farmacia să își poată valorifica pe deplin rolul în prevenție și sănătatea publică.

PANELUL II – PROFESIE

Panelul II – Profesia

Farmacistul – resursă nevalorificată în prevenție și managementul pacienților

Acest panel a fost dedicat viitorului profesiei de farmacist și adaptării acesteia la nevoile actuale ale sistemului de sănătate. Discuțiile au abordat provocările care influențează atractivitatea profesiei, oportunitățile de dezvoltare profesională, extinderea serviciilor farmaceutice și rolul tot mai important al farmacistului în prevenție, consiliere și educație pentru sănătate. Participanții au evidențiat necesitatea consolidării colaborării dintre medic și farmacist, adaptarea curriculei universitare la evoluția profesiei și importanța formării continue. 

Dumitru Lupuliasa, Președinte, Colegiul Farmaciștilor din România (CFR)

Dumitru Lupuliasa a prezentat principalele concluzii ale unui studiu realizat de CFR, care cofirmă că în România activează peste 21.000 de farmaciști cu drept de liberă practică, echivalentul a aproximativ 120 de farmaciști la 100.000 de locuitori, un nivel superior mediei Uniunii Europene. El a arătat că profesia a înregistrat progrese importante în ultimele două decenii și beneficiază de o resursă umană relativ tânără, 60% dintre farmaciști având sub 45 de ani.

În același timp, Dumitru Lupuliasa a atras atenția asupra scăderii atractivității profesiei, cauzată de factori economici și organizaționali. Printre aceștia se numără nivelul redus al veniturilor, influențat de adaosurile comerciale nerevizuite de mulți ani, dar și presiunile suplimentare puse asupra farmaciilor și farmaciștilor. Programul extins al farmaciilor, inclusiv în weekend, se adaugă provocărilor legate de echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în special într-o profesie în care majoritatea personalului este reprezentată de femei. Deși există oportunități de carieră în industrie, administrație sau învățământ, farmacia comunitară rămâne principalul domeniu de activitate și nucleul profesiei.

Președintele Colegiului Farmaciștilor a remarcat că sunt diferențe semnificative în distribuția farmaciștilor la nivel teritorial. În timp ce anumite centre urbane, în special Bucureștiul, concentrează un număr mare de profesioniști, mai multe județe se confruntă cu un deficit important de resursă umană. În acest context, el a subliniat necesitatea unor măsuri care să încurajeze o distribuție mai echilibrată a profesioniștilor și să consolideze accesul populației la servicii farmaceutice de proximitate.

Referindu-se la viitorul profesiei, Dumitru Lupuliasa a pledat pentru reintegrarea farmacistului în echipa de îngrijire primară și pentru consolidarea parteneriatului medic-farmacist-pacient. Misiunea farmaciei nu se limitează la furnizarea medicamentelor, ci include și responsabilitatea de a sprijini utilizarea lor corectă și sigură, prin consiliere și monitorizare. În condițiile în care România continuă să se confrunte cu provocări majore precum obezitatea, bolile cardiovasculare și rezistența antimicrobiană, dezvoltarea serviciilor farmaceutice și remunerarea adecvată a activităților de prevenție pot contribui la valorificarea mai bună a expertizei farmacistului și la îmbunătățirea rezultatelor de sănătate pentru populație.

Alice Munteanu, Medic primar Cardiologie, medic primar medicină internă, doctor în medicină, Șef Centrul de Boli Cardiovasculare – Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”

Alice Munteanu a evidențiat rolul esențial pe care farmaciile comunitare îl pot avea în prevenția și managementul bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces atât la nivel global, cât și în România. Potrivit acesteia, farmacia reprezintă adesea primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, ceea ce creează oportunități importante pentru prevenția primară și depistarea precoce a factorilor de risc. Servicii precum măsurarea tensiunii arteriale, evaluarea riscului metabolic, identificarea persoanelor supraponderale, consilierea pentru renunțarea la fumat sau monitorizarea aderenței la tratament pot contribui la identificarea timpurie a problemelor de sănătate și la orientarea pacienților către îngrijirea adecvată.

Aderența la tratament este foarte importantă, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre pacienții cu boli cronice nu urmează corect schema terapeutică prescrisă. În acest context, farmacistul poate avea un rol important în monitorizarea și susținerea pacienților, precum și în revizuirea medicației, inclusiv în situațiile în care anumite medicamente nu sunt disponibile și trebuie identificate alternative terapeutice potrivite. Vaccinării antigripală este esențială pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare iar contribuția farmaciilor este necesară în acest sens.

Alice Munteanu a subliniat că extinderea serviciilor farmaceutice nu urmărește înlocuirea medicului, ci completarea echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul. Exemple precum bolile cardiovasculare, osteoporoza sau tratamentele de lungă durată care implică medicamente cu potențiale interacțiuni evidențiază necesitatea unei colaborări strânse între medici și farmaciști. În numeroase situații, medicul specialist inițiază tratamentul, medicul de familie asigură monitorizarea continuă, iar farmacistul poate contribui la utilizarea corectă și sigură a terapiei.

Dezvoltarea serviciilor farmaceutice presupune construirea unor mecanisme de colaborare eficiente între profesioniștii din sănătate, susținute prin protocoale clare, finanțare adecvată și programe de formare continuă.

Doina Drăgănescu, Decan, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București

Doina Drăgănescu a arătat că pregătirea viitorilor farmaciști trebuie să evolueze în acord cu noile priorități ale sistemului de sănătate, inclusiv în domeniul prevenției și al screeningului. Potrivit acesteia, studenții intră în contact încă din timpul facultății cu noțiunile fundamentale ale profesiei, urmând ca ulterior să își dezvolte competențele în diferite arii de specializare.

Dezvoltarea serviciilor farmaceutice a determinat și adaptarea ofertei educaționale, în special ca răspuns la nevoile generate de implicarea farmaciștilor în activitățile de vaccinare. În acest context, au fost introduse cursuri postuniversitare dedicate vaccinării, menite să ofere farmaciștilor competențele necesare pentru furnizarea acestor servicii în condiții de siguranță și profesionalism.

Implicarea farmaciștilor în servicii noi, precum vaccinarea, reprezintă o evoluție firească a profesiei și o oportunitate importantă de a contribui mai activ la prevenție și la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

Simona Pârvu, Director General al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Simona Pârvu a spus că nivelul de dezvoltare și maturitate al unui sistem de sănătate poate fi evaluat prin capacitatea acestuia de a investi în prevenție. Ea a descris rolul important al farmacistului în promovarea sănătății, amintind că pentru mulți oameni farmacia reprezintă primul punct de contact cu sistemul de sănătate.

Referindu-se la vaccinare, Simona Pârvu a apreciat extinderea competențelor farmacistului în acest domeniu, arătând că posibilitatea vaccinării în farmacie a contribuit la creșterea accesului la vaccinarea antigripală. Totodată, ea a atras atenția că prevenția înseamnă mult mai mult decât vaccinare, iar farmaciștii pot avea o contribuție importantă în promovarea unui stil de viață sănătos.

Simona Pârvu a făcut apel la o implicare mai puternică a farmaciștilor în eforturile de prevenție și promovare a sănătății și a apreciat că profesia trebuie să fie mai bine reprezentată în procesele de consultare și elaborare a politicilor de sănătate.

Laura Palade, Farmacist specialist, PhD, Vicepreședinte, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) / Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR)

Farmacistul este adesea primul profesionist din sănătate la care ajunge pacientul, însă expertiza și responsabilitățile sale rămân insuficient valorificate în sistemul de sănătate, a spus Laura Palade. Ea a vorbit despre provocările și oportunitățile profesiei farmaceutice într-un context în care accesul la servicii de sănătate și prevenție devine tot mai important.

În timp ce unele zone ale țării reușesc încă să asigure resursa umană necesară, altele se confruntă deja cu un deficit accelerat de personal. Această problemă riscă să devină, în următorii ani, o veritabilă provocare de sănătate publică, pe fondul atractivității scăzute față de profesie în rândul tinerilor.

Profesia are nevoie de o recunoaștere mai bună a competențelor și responsabilităților farmacistului, pornind chiar de la pregătirea universitară a viitorilor profesioniști. În paralel, dezvoltarea continuă prin programe postuniversitare este esențială pentru a răspunde evoluției profesiei și nevoilor tot mai complexe ale pacienților și comunităților.

Deși activități precum consilierea pacienților, asistența primară, triajul și pre-screeningul sunt realizate zilnic în farmacii, iar farmaciștii direcționează constant pacienții către medic atunci când identifică probleme de sănătate, aceste servicii nu beneficiază de un cadru sustenabil de finanțare.

Prevenția și managementul pacienților nu pot fi consolidate fără implicarea activă a farmacistului, iar recunoașterea rolului său profesional trebuie însoțită de măsuri care să susțină, pe termen lung, dezvoltarea și sustenabilitatea serviciilor farmaceutice, a mai spus Laura Palade.

PANELUL III MEDIUL DE AFACERI

Farmaciile – infrastructură economică critică în sănătate: rolul farmaciilor în reducerea costurilor publice

Acest panel s-a concentrat pe condițiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului farmaceutic. Discuțiile au abordat impactul fiscalității asupra funcționării farmaciilor, beneficiile economice ale investițiilor în prevenție, precum și necesitatea unor mecanisme adecvate de finanțare și remunerare a serviciilor farmaceutice. Participanții au analizat totodată oportunitățile oferite de programele europene pentru susținerea investițiilor în sănătate, dezvoltarea serviciilor de proximitate și consolidarea contribuției farmaciei la sănătatea publică și la economia națională.

Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreședinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Larisa Mezinu-Bălan a abordat finanțarea serviciilor farmaceutice, subliniind necesitatea identificării unor mecanisme sustenabile de remunerare, fie prin alocări de la bugetul de stat, fie prin includerea acestor servicii în sistemul de decontare al CNAS. În opinia sa, extinderea rolului farmacistului trebuie însoțită de recunoașterea contribuției pe care acesta o poate aduce la îmbunătățirea rezultatelor de sănătate și la creșterea accesului populației la servicii de prevenție și monitorizare.

Printre direcțiile prioritare menționate, Larisa Mezinu-Bălan a menționat debirocratizarea și digitalizarea sistemului de sănătate, precum și accesul farmacistului la dosarul electronic de sănătate al pacientului. O astfel de măsură ar facilita colaborarea dintre profesioniștii din sănătate, ar permite o monitorizare mai eficientă a tratamentelor și ar susține dezvoltarea unor servicii farmaceutice cu valoare adăugată pentru pacient. Este nevoie de stabilitate și predictibilitate financiară pentru a asigura implementarea unor programe eficiente.

Totodată, Larisa Mezinu-Bălan a arătat că aceste transformări presupun o regândire a politicilor de sănătate și o mai bună integrare a farmacistului în parcursul pacientului. Farmacistul poate avea o contribuție semnificativă în relația directă cu pacientul, prin consiliere, educație pentru sănătate și sprijinirea aderenței la tratament.

„Farmacistul poate, cu certitudine, să aducă plusvaloare atunci când discută unu la unu cu pacientul”, această interacțiune reprezentând una dintre resursele importante pentru dezvoltarea prevenției și a serviciilor centrate pe pacient.

Valentin Gorbănescu, Country Manager – Alphega România · Alliance Healthcare

Valentin Gorbănescu a abordat provocările actuale din lanțul de aprovizionare farmaceutică din perspectiva a două obiective esențiale: asigurarea accesului pacienților la medicamente și utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile în sistemul de sănătate. În opinia sa, aceste două direcții sunt strâns legate și trebuie abordate simultan pentru a construi un sistem mai rezilient și mai orientat către nevoile pacienților.

Domnul Gorbănescu a identificat trei provocări majore cu care se confruntă sectorul farmaceutic. Prima este reprezentată de discontinuitățile în aprovizionarea cu medicamente, inclusiv în cazul unor tratamente esențiale. A doua vizează sustenabilitatea economică a distribuției și a farmaciilor, în special a celor independente, care sunt mai vulnerabile la creșterea costurilor operaționale și la presiunile financiare din piață. A treia se referă la utilizarea insuficientă a competențelor farmacistului, în condițiile în care farmacia reprezintă adesea primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate.

Valentin Gorbănescu a susținut că valorificarea mai bună a expertizei farmacistului poate genera beneficii importante atât pentru pacienți, cât și pentru întregul sistem de sănătate. Implicarea farmaciștilor în gestionarea afecțiunilor minore, în activități de prevenție și în orientarea pacienților către nivelul adecvat de îngrijire ar putea contribui la degrevarea medicilor de familie, permițându-le să se concentreze asupra cazurilor mai complexe. Totodată, dezvoltarea serviciilor farmaceutice ar putea sprijini depistarea precoce a factorilor de risc și reducerea incidenței bolilor cronice, consolidând rolul farmaciei comunitare ca partener activ în îngrijirea sănătății populației.

Mihai Fugarevici, Director General, STADA România

Mihai Fugarevici a adus în discuție ceea ce a numit „elefantul din cameră”, respectiv sustenabilitatea economică a farmaciei comunitare. El a susținut că rolul farmacistului nu este să genereze economii pentru bugetul de stat, ci să își exercite profesia în beneficiul pacientului, în condiții care să permită funcționarea și dezvoltarea farmaciei. În realitate însă, presiunile economice sunt tot mai mari, iar profesia are de suferit. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din cheltuielile unei farmacii sunt reprezentate de costurile salariale, ceea ce limitează capacitatea angajatorilor de a crește veniturile farmaciștilor și de a investi în dezvoltarea serviciilor.

Acesta a arătat că modelul economic actual pune farmaciile într-o poziție dificilă, în special în cazul medicamentelor inovatoare. Deși valoarea unor tratamente poate ajunge la câteva mii de lei, marjele comerciale sunt foarte reduse, în timp ce farmaciile trebuie să suporte costurile de achiziție și taxele aferente înainte de recuperarea sumelor. În aceste condiții, dezvoltarea unor servicii farmaceutice suplimentare reprezintă una dintre soluțiile care ar putea contribui la creșterea sustenabilității economice a farmaciilor, fără a compromite rolul acestora în îngrijirea pacienților.

Mihai Fugarevici a mai afirmat că, în mod indirect, farmaciile contribuie la echilibrul financiar al sistemului de sănătate, însă această contribuție nu este suficient recunoscută. El a atras atenția asupra presiunilor generate de nivelul redus al prețurilor medicamentelor din România, de obligațiile fiscale și de mecanismele existente de finanțare, care afectează viabilitatea economică a sectorului. În opinia sa, este necesar ca autoritățile să analizeze aceste dezechilibre și să identifice soluții care să permită menținerea unui echilibru între accesul pacienților la medicamente și sustenabilitatea rețelei farmaceutice.

Referindu-se la aprovizionarea cu medicamente, a explicat că deficitul unor produse reprezintă o problemă la nivel european, iar producătorii și distribuitorii depun eforturi pentru a asigura cantități suficiente pentru România, în pofida faptului că piața locală funcționează la unele dintre cele mai scăzute prețuri din Europa.

În concluzie, Mihai Fugarevici a pledat pentru măsuri care să sprijine atât accesul pacienților la tratamente, cât și sustenabilitatea economică a farmaciei comunitare, element esențial al infrastructurii de sănătate.

Lucian Ceică, Commercial Business Development Manager, Haleon

Lucian Ceica a arătat că sustenabilitatea sistemului de sănătate depinde de investiții și de valorificarea rolului farmaciei, care depășește cu mult simpla eliberare a medicamentelor. Farmacia reprezintă un punct esențial de contact cu pacientul, iar consolidarea rolului farmacistului în sistemul de sănătate trebuie să rămână o prioritate. În acest sens, compania pe care o reprezintă urmărește să dezvolte parteneriate care susțin prevenția, self-care-ul și implicarea mai activă a farmacistului în îngrijirea pacientului.

Investițiile în cercetare, educație și inovare au ca obiectiv îmbunătățirea accesului populației la soluții pentru o stare de sănătate mai bună și contribuie, în același timp, la sustenabilitatea sistemului sanitar. În ultimii ani, interesul oamenilor pentru propria sănătate și pentru prevenție a crescut vizibil, însă accesul la informații de calitate și recomandări fundamentate științific rămâne esențial.

Prin poziția sa în comunitate, farmacia poate sprijini adoptarea unor decizii informate și a unor comportamente sănătoase. Recomandările bazate pe dovezi științifice și dialogul direct cu pacienții contribuie la prevenție și la reducerea presiunii asupra resurselor din sănătate, într-un context în care bolile prevenibile continuă să genereze costuri importante atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul sanitar.

Mădălina Ganea, Medical Director & Scientific Affairs Lead, Type Nature

Prevenția trebuie privită într-un sens mult mai larg decât administrarea medicamentelor, incluzând promovarea unui stil de viață sănătos, a unei alimentații echilibrate și utilizarea adecvată a suplimentelor alimentare atunci când acestea sunt necesare, spune Mădălina Ganea. În opinia sa, prevenția reprezintă un proces continuu, care începe înainte de apariția bolii și continuă pe tot parcursul evoluției acesteia, având ca obiectiv menținerea sănătății și reducerea riscului de complicații.

Ea a explicat că industria suplimentelor și a produselor destinate susținerii sănătății urmărește atent întregul parcurs al ingredientelor, de la materia primă până la efectele și interacțiunile acestora în organism. În acest context, farmacistul joacă un rol esențial, fiind profesionistul care poate explica mecanismele de acțiune, beneficiile și limitele diferitelor produse și poate oferi recomandări adaptate nevoilor fiecărui pacient. Potrivit acesteia, expertiza farmacistului este valoroasă la toate nivelurile de prevenție, de la educație și reducerea factorilor de risc până la monitorizarea persoanelor cu afecțiuni deja diagnosticate.

Referindu-se la prevenția secundară și terțiară, Mădălina Ganea a arătat că farmaciștii pot contribui la o mai bună înțelegere a rezultatelor analizelor și a factorilor de risc de către pacienți. Ea a oferit exemplul persoanelor care află că se află în stadiul de prediabet sau prezintă semne de rezistență la insulină și au nevoie de îndrumare pentru a înțelege implicațiile acestor rezultate și măsurile pe care le pot adopta. În cazul pacienților cu boli deja instalate, rolul farmacistului este important pentru susținerea aderenței la tratament și prevenirea complicațiilor, inclusiv prin consiliere privind controlul greutății și gestionarea factorilor de risc metabolici.

Totodată, aceasta a evidențiat importanța nutrienților în strategiile de prevenție și management al bolilor cronice. Mădălina Ganea crede că investiția în prevenție și educație este esențială, deoarece costurile pentru sistemul de sănătate cresc semnificativ după instalarea bolii, iar farmacistul poate contribui la utilizarea informată și corectă a numeroaselor ingrediente și soluții terapeutice disponibile astăzi.

Iulian Lolea, Economist Șef, Confederația Patronală Concordia

Iulian Lolea a abordat impactul eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) asupra sectorului farmaceutic, pornind de la ideea că niciun sistem de sănătate nu poate funcționa fără o economie sănătoasă și predictibilă. În opinia sa, ultimul an a fost unul dificil atât pentru economia românească în ansamblu, cât și pentru sectorul farmaceutic. Deși IMCA s-a aplicat doar companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro, efectele sale s-au resimțit la nivelul întregului lanț economic, inclusiv în cazul companiilor mai mici, deoarece resurse importante au fost retrase din circuitul economic.

Acesta a explicat că impactul a fost cu atât mai puternic într-un sector caracterizat prin marje de profit reduse. În multe cazuri, companiile funcționează cu marje de profit sub 6,5%, iar introducerea unor costuri suplimentare, chiar și de numai 1%, poate transforma o activitate profitabilă într-una nerentabilă. Din această perspectivă, a apreciat eforturile depuse de mediul de afaceri, inclusiv prin intermediul Confederației Patronale Concordia, organizație care reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul României, pentru diminuarea și eliminarea acestui impozit. Potrivit lui, reducerea nivelului acestuia și perspectiva eliminării complete reprezintă măsuri importante pentru susținerea competitivității economice.

Iulian Lolea a atras atenția și asupra efectelor generate de modificările fiscale recente, inclusiv majorarea TVA pentru anumite categorii de produse. El a arătat că piața suplimentelor alimentare a fost afectată semnificativ de creșterea TVA de la 9% la 21%, evoluție care a contribuit la scăderea vânzărilor și la reducerea consumului. În același timp, a remarcat degradarea indicatorilor de încredere ai consumatorilor, ajunși la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, ceea ce accentuează presiunile resimțite de companii.

Privind înainte, Iulian Lolea și-a exprimat speranța că o perioadă de mai mare predictibilitate economică și stabilitate guvernamentală poate contribui la redresarea graduală a economiei. Situația bugetară rămâne dificilă și este puțin probabil să permită creșteri semnificative ale cheltuielilor publice în perioada următoare. În acest context, a susținut că este esențial să fie evitate noi creșteri de taxe și să fie adoptate măsuri care să consolideze încrederea în economie, condiție necesară pentru dezvoltarea companiilor și susținerea investițiilor în sănătate.

Răzvan Munteanu, Vicepreședinte, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România  (AFFR) / Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR)

Răzvan Munteanu a vorbit despre responsabilitatea mediului de afaceri de a asigura sustenabilitatea farmaciilor și condițiile necesare pentru plata unor salarii competitive, astfel încât profesioniștii din domeniu să poată avea un trai decent. El a atras atenția că percepția publică potrivit căreia farmaciile traversează o perioadă de prosperitate nu reflectă realitatea economică a sectorului. În opinia sa, farmaciile funcționează într-un context tot mai dificil, marcat de costuri în creștere și venituri care nu au ținut pasul cu evoluțiile economice din ultimii ani.

Referindu-se la situația economică a companiilor din retailul farmaceutic, acesta a arătat că prețurile reglementate au rămas, în esență, la nivelurile stabilite în 2009, în timp ce costurile de funcționare au crescut de mai multe ori. Pentru medicamentele cu prețuri de peste 300 de lei, adaosul comercial fix este de 35 de lei, valoare a cărei relevanță economică a fost diminuată semnificativ de inflație. Totodată, costurile salariale reprezintă peste 80% din cheltuielile unei farmacii, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor cu utilitățile, făcând dificilă creșterea salariilor farmaciștilor. În acest context, marja netă de profit a sectorului a scăzut de la 5,5% în urmă cu patru ani la aproximativ 3,1% în prezent. De asemenea, 32% dintre companiile care activează în retailul farmaceutic înregistrează pierderi, iar aproximativ 40% au o profitabilitate sub 1%, multe dintre acestea fiind farmacii din mediul rural care funcționează la limita sustenabilității.

Un alt aspect semnalat de Răzvan Munteanu a fost necesitatea actualizării metodologiei de stabilire a prețurilor și a modului de remunerare a activității farmaceutice. Farmaciile eliberează frecvent medicamente pentru care costurile operaționale depășesc veniturile generate, deși aceste produse reprezintă peste 40% din consumul total de medicamente din România. În opinia sa, menținerea actualei rețele de farmacii la nivel național necesită mecanisme de finanțare și reglementare care să permită desfășurarea activității în condiții de sustenabilitate economică. Decontarea la timp a rețetelor compensate și o mai mare predictibilitate financiară pentru întregul sector sunt esențiale, în acest sens.

Răzvan Munteanu a făcut referire la recomandările formulate în contextul aderării României la standardele OCDE, arătând că țara noastră alocă doar aproximativ 1% din cheltuielile de sănătate pentru prevenție, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 3%. El a amintit și alți indicatori care evidențiază nevoia de reformă, inclusiv ratele ridicate ale mortalității evitabile și nivelul redus al vaccinării în rândul persoanelor vârstnice, unde acoperirea vaccinală în România este de aproximativ 30% la populația de peste 60 de ani, de aproape două ori mai mică decât media europeană. De aceea, farmacia trebuie să devină parte integrantă a lanțului de prevenție, prin implicarea farmaciștilor în servicii de screening, vaccinare, monitorizarea pacienților și managementul bolilor cronice.

În încheiere, Răzvan Munteanu a pledat pentru trecerea de la proiecte pilot și inițiative punctuale la servicii farmaceutice integrate și finanțate sustenabil. Experiența europeană arată că farmaciștii pot contribui semnificativ la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, însă aceste activități nu pot fi susținute pe termen lung exclusiv prin efortul voluntar al profesiei. Rambursarea serviciilor farmaceutice și integrarea lor în politicile publice de sănătate ar permite extinderea acestora la scară națională și ar valorifica mai eficient expertiza farmacistului în beneficiul pacienților și al sistemului de sănătate.

Bogdan Chiriac, Președinte, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) / Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR)

În concluziile dezbaterii, Bogdan Chiriac a subliniat că actualizarea mecanismelor de preț și asigurarea decontării la timp a medicamentelor și serviciilor reprezintă condiții esențiale pentru viitorul farmaciei comunitare. El a arătat că sustenabilitatea economică a farmaciilor trebuie să devină o prioritate, mai ales în contextul în care acestea reprezintă un element esențial al infrastructurii de sănătate, în special în comunitățile mici și izolate.

Dispariția unei farmacii din mediul rural înseamnă, de multe ori, pierderea unuia dintre puținele puncte de acces la servicii de sănătate pentru populația locală. Din această perspectivă, organizațiile profesionale și patronale au responsabilitatea de a susține măsurile necesare pentru consolidarea rolului farmaciei și pentru crearea unor condiții care să fie benefice atât pentru farmacist, cât și pentru pacient.

Bogdan Chiriac a evidențiat necesitatea unor intervenții la nivel legislativ, inclusiv în ceea ce privește decontarea serviciilor farmaceutice, arătând că finanțarea trebuie să urmeze pacientul și să permită accesul echitabil la servicii de prevenție și monitorizare, indiferent de locul în care acestea sunt furnizate. Educația și pregătirea profesională continuă sunt elemente de bază, iar mediul academic trebuie să țină pasul atât cu evoluțiile din practică, cât și cu modelele implementate în alte state europene.

Un alt obiectiv major menționat a fost integrarea reală a farmaciei în sistemul de sănătate. În acest sens, el a susținut că accesul farmacistului la dosarul electronic de sănătate al pacientului ar permite furnizarea unor servicii de consiliere mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor individuale. Utilizarea informațiilor relevante despre istoricul medical și tratamentele pacientului facilitează colaborarea dintre profesioniștii din sănătate și crește valoarea intervenției farmacistului în parcursul pacientului.

În încheiere, Bogdan Chiriac a făcut apel la consolidarea parteneriatelor dintre organizațiile profesionale, mediul de afaceri, industrie și autoritățile publice. Există premise pentru demararea rapidă a unor proiecte și inițiative concrete care să contribuie la modernizarea serviciilor farmaceutice și la o mai bună integrare a farmacistului în echipa de îngrijire, având ca obiectiv comun îmbunătățirea sănătății pacienților.